World Bank cu proiecte noi in Moldova

Solutiile pentru Moldova par de multe ori a fi foarte greu de gasit, totusi doar cei care nu incearca nu gasesc.

Un exemplu despre proiecte laudabile care vor fi implementate pe termen mediu in Republica Moldova, sunt cele desfasurate sub indrumarea Bancii Mondiale, World Bank, care impreuna cu autoritatile de la Chisianu si cele de la Soroca, au pus bazele unui proiect "ecologic", care isi are scopul de a îmbunatati calitatea râului Nistru.

Proiectul va realiza activitati inovatoare si la costuri eficiente legate de terenurile înmlastinite în scopul reducerii titrului de compusi biologici în Nistru si în Marea Neagra. Obiectivele proiectului vizeaza:

1. îmbunatatirea calitatii serviciilor sanitare din Soroca;


2. micsorarea patrunderii substantelor poluante, inclusiv a compusilor biologici, din sursele municipale Soroca cu scurgere în râul Nistru si, ulterior, în Marea Neagra;


3. demonstrarea si diseminarea prin intermediul seminarelor si a studiilor de fezabilitate, a tehnologiilor cost-eficiente si financiar accesibile pentru tratarea apelor reziduale municipale, în beneficiul potential al proiectelor similare pentru unitatile de tratare a apelor reziduale existente în Moldova, pentru acele orase din Moldova care nu practica tratarea apelor reziduale, precum si pentru acele state care dreneaza în Marea Neagra.

Perioada de implementare a proiectului este de 4 ani.

De remarcat implicarea Bancii Mondiale si in alte proiecte din Republica Moldova.

Un astfel de exemplu este si implementarea Proeictului Energetic II. În cadrul componentei termice a Proiectului Energetic II, cu o valoare totală de 35 de milioane de dolari, beneficiază 35 de instituţii sociale, frecventate de peste 1,200,000 persoane pe an. Majoritatea obiectelor – scoli, grădiniţe, spitale raionale, etc. – sînt din oraşe mici; în acelaşi timp în proiect se desfăşoară reconstrucţia sistemelor de încălzire, apă caldă şi alimentare cu abur la obiecte de importanţă republicană – Spitalul Clinic Republican şi Institutul Oncologic.

Exemplul privind implementarea Proiectului Energetic II la nivel local il reprezinta cazul orasului Ialoveni. Proiectul implementat in orasul Ialoveni, avea ca obiective schimbarea retelei de incalzire a spitalului din localitate dar si a cazangeriei, care sa fie una autonoma.
Spitalul raional Ialoveni are 4 blocuri cu o suprafaţa totală de peste 11 mii metri pătraţi şi o capacitate de 1200 vizite în schimb. Astfel, cei 97 de mii de locuitori ai raionului Ialoveni pot beneficia acum de servicii medicale în condiţii comfortabile, iar în viitorul apropiat administraţia spitalului intenţionează să deschidă şi o secţie de internare de 134 de paturi şi să înceapă reparaţia geamurilor pentru a preveni pierderea căldurii, a precizat Lidia Hangan.

Moldova s-a alăturat Băncii Mondiale în 1992. Doi ani mai târziu a aderat la Asociaţia de Dezvoltare Internaţională (ADI) – sursă importantă a împrumuturilor Băncii Mondiale.

Fiind o instituţie financiară internaţională, obiectivul principal al Băncii Mondiale este de a finanţa proiecte de dezvoltare. Până în prezent Banca Mondială a finanţat în Moldova 28 operaţiuni investiţionale şi de ajustări structurale în sumă de 632.56 milioane dolari SUA.

world bank

Rusia va decide, cine poate sa exporte vin moldovenesc

Rospotrebnadzor, este denumirea prescurtată a Serviciului Sanitar al Federaţiei Ruse, şi este cel care are toată autoritatea să decidă cine, mai exact care companii producătoare de vin din Republica Moldova, vor putea exporta vin în Federaţia Rusă.
De menţionat şi faptul că iniţial, după ce exportul de vin din Moldova în Rusia a fost interzis, s-a acordat permisiunea de a exporta doar la 5 companii din Republica Moldova, dintre care:
- 2 erau din regiunea Transnistreană
- 3 aveau capital rusesc.

Daca motivul oficial declarat se referea la calitatea vinurilor moldoveneşti, care nu corespundeau normelor ruseşti, atunci în momentul inspecţiei organizate luna trecută la întreprinderile producătoare de vin, s-a vizat în mod special normele sanitare în cadrul întreprinderii. Deci se observă clar că motivul iniţial declarat nu este tocmai cel adevărat. Motivele de a boicota exporturile anumitor ţări către Rusia, nu este la început, ba chiar comportă şi un precedent. Cele mai cunoscute au fost cele care vizau exporturile SUA, în special carnea de pui, care a fost interzisă a fi importată în Rusia, pe motivul prezenţei virusului gripei aviare în produse. Negocierile au durat ceva timp. Atunci, în martie 2002, Rusia a impus restricţie la importul de carne de pasăre din SUA, datorită informaţiilor precum că ar fi infectată cu virusul gripei aviare. În cele din urmă Rusia a acceptat să renunţe la interdicţie numai după ce SUA a acceptat ca specialiştii veterinari ruşi să inspecteze carnea exportată în Rusia, ea fiind cea mai importantă destinaţie a exportului cărnii de pasare din SUA[1].
Se poate observa că scenariul aplicat atunci a fost acelaşi aplicat şi Moldovei, iar aşa cum se considera atunci că motivele au fost mai mult politice decât legate de calitatea produselor, aşa şi acum se poate constata acest lucru.
Cu toată promptitudinea cu care s-au făcut declaraţii de indignare din partea autorităţilor moldoveneşti, nu s-a putut realiza nici un pas spre ameliorarea situaţiei. Moldova a jucat după melodia rusă, impusă, vrem noi sau nu.

Nouă, unei republici mici şi nesemnificative în raporturile cu „mama Rusie”, nu ne rămâne decât să ne reorientăm spre alte pieţe externe. Cu cât exporturile Moldovei nu vor fi atât de legate de relaţiile cu Rusia, cu atât vom dispune de o mai mare oportunitatea de a ne realiza producţia la exterior, iar aceasta din urmă va duce la creşterea PNB (Produsul Naţional Brut) şi prin aceasta o creştere a acumulărilor băneşti de agenţii economici din Republica Moldova. „Reacţia în lanţ” poate fi discutată până la nesfârşit, iar la final am constata că cei care au de câştigat sunt cetăţenii moldoveni.
În economie se ştie că exportul unei ţări depinde în mod vital de forţa de producţie statului respectiv, însă în cazul Moldovei am putea să abordăm şi o altă viziune, şi anume reexportul. De fapt, dacă ar fi să luăm exemplul mobilei româneşti, ea ajunge pe piaţa rusă anume prin reexportul efectuat de agenţii economici moldoveni. Motivul este cât se poate de simplu, avantajul de a putea stabili relaţii comerciale atât cu o parte cât şi cu alta, asta în condiţiile în care românilor le este foarte dificil să înţeleagă limba rusă şi vice-versa.
Părerea mea este că, Republica Moldova poate servi ca o punte de legătură între cele două pieţe economice, iar sectorul acesta poate fi valorificat la maximum, pe fondul accentuării investiţiilor ruseşti în Europa Centrală şi Balcani, dar şi al interesului sporit al companiilor româneşti faţă de piaţa rusă.


Mai multe informaţii despre inspecţia grupului sanitar rus click aici

[1] William H. Cooper, Permanent Normal Relations Status for Russia and US – Russia Economic Ties

Efectele amnistiei fiscale

Cu ceva timp în urmă, partidul de guvernare, prin intermediul preşedintelui Republicii Moldova, a înaintat o propunere, care la vremea aceea a fost catalogată de presa drept un pas spre transformarea micii republici într-o regiune off-shore (vezi aici), iar mulţi analişti îşi exprimau scepticismul referitor la succesul acestei iniţiative. Desigur obiectivul major, declarat oficial, al acestei iniţiative a fost ca o parte din economia subterană să fie scoasă la lumina impozitelor. Teoretic, această iniţiativă, cu adânci rădăcini liberale, are rezultate bune, pe termen lung, şi să ne grăbim să facem un bilanţ este mult prea devreme. În să ce este interesant e că, o propunere liberală, de liberalizare a economiei vine din partea unui partid care, după cum se ştie, a promovat întotdeauna o politică socială. Desigur, ne gândim la următoarea întrebare: ce i-a făcut să propună această iniţiativă? Răspunsurile pot fi pesimiste sau optimiste. Pe de o parte am crede că în sfârşit partidul aflat la guvernare si-a revenit, şi şi-a dat seama că aşa nu se mai poate, trebuie să facem ceva, trebuie să ne asumăm unele riscuri. Pe de altă parte o putem lesne cataloga drept o iniţiativă menită să aducă mai multe voturi, sau o iniţiativă de pe urma căreia vor câştiga …. ştim noi cine, adică tot ei.
Conform ştirilor furnizate de site-ul Moldova Azi - http://www.azi.md/ , s-au înregistrat şi primele rezultate ale amnistiei fiscale: au fost anulate datoriile faţă de bugetul de stat a circa 32 mii de agenţi economici, iar suma totală a datoriilor anulate a constituit 3,1 mlrd. Lei. Aceşti bani au constituit acumulare de la neplata impozitelor, însă cea mai mare parte o constituie amenzile si penalităţile acumulate de agenţii economici la bugetul de stat.
Acest bilanţ nu ne poate stârni decât sentimentul că pe parcursul anilor de la declararea independenţei, cine a plătit şi a respectat în tocmai legislaţia a fost fraier, iar cine nu a respectat – o respectă acum.
Să-mi fie scuzată comparaţia.
Importanţa pe care o are o reformă de liberalizare a unei economii, este cu atât mai mare cu cât această este aplicată într-o economie de tranziţie, aşa cum este cea a Republicii Moldova. Condiţia imperativă a aplicării acestei iniţiative este de a fi însoţită şi de alte reforme cu menirea de a încuraja agenţii economici de a-şi declara capitalul.
Până în prezent au legalizat capitalul:
- 2 persoane fizice, care şi-au legalizat capitalul sub formă de bani şi au achitat taxa de 5%.
- 1 persoană juridică, care şi-a legalizat capitalul sub forma de active, a unei clădiri, însă preţul ei nu corespunde cu nivelul pieţei.

Optimist fiind, aş zice că, începutul este modest însă sper că se vor legaliza mai multe active. Însă sunt şi sceptic în sensul efectelor pozitive ale acestei măsuri, mai ales la volumul bugetului de stat, cu aşa o evoluţie vom asista la un nou eşec în procesul de tranziţie al economiei moldoveneşti la economia de piaţă.

Jomir Eugeniu